Lesă făcută cu dragoste și chin.

Cum să vă spun… Nuca e obligată să stea’n lesă 21 de zile. Acest lucru e o crimă pentru ea (și pentru mine).

Fără pădure, viața e un chin!

lesele

Am stat eu și m-am gândit cum aș putea să fac perioada asta mai puțin imposibilă. Să fim mai puțin morocănoase, să am mai multă tragere să ies cu ea afară… că după ce ies, se ocupă ea de “tragere”.

O LESĂ! M-am gândit să îi (să recunoaștem că aici mai bine foloseam “îmi”) fac o lesă. Aia veche se subțiase parcă și tind să cred că avea ca scop general în viața ei de lesă să îmi distrugă mie mâna.
De fapt, m-am gândit să îi fac eu una, nu pentru că mă cotropesc pe mine aptitudinile ci pentru că nu am găsit niciunde o lesă rotundă care să fie simultan și solidă și soft! (cred totuși că e una la Cattitude, da’ deocamdată vreau să testez altceva de la ei)

So… după ce am realizat că la noi în România nu se găsește cotton rope (dacă știți totuși de unde să procur așa ceva, dați un semn) am zis că băi, da’ ce poa’ să fie așa greu să faci una? mare lucru!?

Am mers la magazinul de textile și-am cerut ață de bumbac. Vânzătoarea aia se uita prin mine de parcă cerusem ață din fildeș de elefant convertit la creștinism.
Pentru ce vă trebuie?
(vedeți, de asta îmi plac mie magazinele de unde îți iei singur ce’ți trebuie) ăăăă, pentru o lesă! vreau să fac o lesă, știți, pentru câine!
dacă la început se uita prin mine…acum, numai ea știa ce-i în mintea ei.

‘n fine. Am cumpărat cu succes ață de bumbac! Am ajuns acasă și câteva ore am tot meșterit. Nu prea aveam ceva clar în minte, nu aveam un plan sau niște măsurători. Făceam ce iese și dacă îmi plăcea, mergeam mai departe. Undeva în noapte am terminat lesa, mult mai mică decât ar fi trebuit…că deh, nu am calculat bine (eu nu prea calculez în general, iar când o fac, calculez greșit). Dar pare ok, solidă și soft, cum era și scopul.

IMG_3149

Cum nu se asorta cu zgarda Nucăi, m-am pus să fac și o zgardă din paracord. Că nu puteam ieși afară așa, să râdă lumea de noi că nu ne știm asorta.


Nuca o urăște, că e mai scurtă ca lesa veche, nu o las sa o roadă, și nu ne târâm prin toate…gunoaiele cu noile accesorii făcute cu sudoarea frunții mele.
Mă gândesc să îi cumpăr mâine un schelet de oase de vită, să fie și ea fericită.

Advertisements

One thought on “Lesă făcută cu dragoste și chin.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s